Get Adobe Flash player

Bolile cardiovasculare  se află pe primul loc în lista cauzelor de deces. Afirmaţia are o valabilitate universală, dar, spre deosebire de zona de civilizaţie zisă vestică, sau, în cadrul Uniunii Europene, în  alte state , cu excepţia României, infarctul miocardic cunoaşte un regres impresionant, reculul fiind cu peste 50%.

În Romania însă, din cauza absenţei unui program de prevenţie coerent, infarctul miocardic face de la an la an tot mai multe victime. Un aparent paradox, trist, desigur, imputabil guvernărilor primilor 15 ani postcomunism. De multe ori, infarctul loveşte pe neaşteptate o persoană aparent în plină sănătate. Bolile cardiace se caracterizează printr-o îndelungată preioadă de latenţă, în care cel afectat nu se plânge de nimic doesebit, se consideră sănătos, sau, nu dă atenţie unor simptome. Boli congenitale de inimă devin manifeste, nu rareori, după 40 de ani.

Este util ca, indiferent de vârstă, orice individ să se supună unui examen cardiologic.

Medicul personal (de familie) poate face un examen clinic  (atragem atenţia ca ascultarea inimii, cu stetoscopul sau direct, este o artă pe care puţini medici au deprins-o la un grad ridicat de fineţe, exersarea urachii se face în ani şi sub îndrumarea unui maestru) , o măsurare a tensiunii arteriale (care trebuie efectuată la ambele braţe şi uneori  inclusiv la membrele inferioare atunci când este crescută),  precum şi o electrocardiogramă (a cărei interpretare este uneori foarte dificilă, există cardiologi specializaţi îân electrocardiografie). La cea mai mică suspiciune de anomalie, consultul unui cardiolog este oportun.  Dacă se acuză palpitaţii fără cauză , crize de respiraţie grea, dureri sau jenă precordială, creşteri tensionale importante, se impune , fără multă întârziere, consutlul unui specialist. Dar o persoană absolut sănătoasă, adică un individ care nu se plânge de nimic?  O verificare amănunţită este recomandabilă şi în aceste cazuri. Nu sunt excepţionale cazurile unor sportivi de performanţă care au murit subit în timpul unei competiţii sportive. Urechea exersată a unui cardiolog este de nepreţuit. Cordul poate „suna” la ureche, normal, dar electrocardiograma poate arăta anomalii clare, chiar şi la copii, anomalii care condeuc spre suspectarea unei cardiopatii congenitale. La adult, avem uneori surpriza să descoperim chiar şi sechelele unui infarct miocardic, sau semnele unei cardiopatii ischemice. La tineri care prezintă sincope (pierderi bruşte de conştienţă) sau la adunţi cu palpitaţii, ekg-ul este indispensabil nu numai sub forma traseului obişnuit dar şi ca înregistrare Holter adică pe 24 de ore sau mai mult. Electrocardiograma explorează sistemul excitoconductor al inimii şi nu poate fi înlocuită prin alte metode.

Bolile cardiace congenitale sunt frecvente, numai anomaliile de valvă aortică sunt prezente la circa 1% din nou născuţi. Ele rămân latente timp de decenii, dar, în final, duc la stenoza aortică, boală care necesită sancţiune chirurgicală. Ecocardiografia poate decela la un copil sau la un tânăr, această anomalie, înainte de apariţia oricărui simptom de suferinţă. Ecocardiografia poate decela şi o cardiomiopatie hipertrofică, boală genetică, latentă de regulă timp îndelungat, dar care poate provoca o moarte subită. O răceală aparent banală poate ascunde o miocartdită sau o pericardită, ambele mult subdiagnosticate. La ecocardiografie putem avea surpriza evidenţierii unei dilataţii cardiace , uneori impresionante, la indivizi care nu se plâng de ceva deosebit, mai cu seamă la sedentarii care nu-şi valorifică şi verifică rezervele inimii. La vârstnici se pot decela  alterări degenerative ale valvelor cardiace, cu depuneri de calciu, situaţii care, dacă avansează, impun deasemeni intervenţia operatorie de înlocuire valvulară cu o valvă artificială sau porcină. Ecocardiografia a devenit astăzi o metodă indispensabilă unui diagnostic exact precum şi urmăririi evoluţiei bolii. La bolnavii care acuză dureri în zona inimii care sugerează o suferinţă coronariană, devine, în unele cazuri, necesară efectuarea unei coronarografii. Aceasta este o metodă invazivă, necesită introducerea unui cateter princare se injecteză substnţa de contrast radiologic în ostiumul coronarian. Coronarografia fotografiază cu precizie starea arterelor coronare, dar permite şi intervenţii ca dilatare, implantare de stent etc. La o serie de alte tehnici investigative se recurge numai la indicaţia unui cardiolog. Ne referim la angiocardiografie, RMN, scintigramă miocardică, biopsie miocardică ş.a.

Este ştiut faptul că orice boală depistată din vreme este mai uşor tratabilă, chiar vindecabilă.  Mai ştim că mulţi indivizi care se consideră perfect sănătoşi ascund o boală cardiacă. Un hipertensiv, de pildă, boală care afectează o treime din populaţie, se simte prefect dar, la un moment dat survine un accident vasculocerebral, un infarct miocardic etc. Viaşţa uni hipertensiv netratat este mai scurtă cu circ 10 ani dar dacă se tratează reintră în condiţia cohortei sale de vârstă. O simplă măsurare a tensiunii arteriale îi poate prelungi viaţa cu nişte ani. . Evident, măsurarea glicemiei sau a colesterolemiei, sunt indispensabile în cadrul unui control de sănătate, deoarece ştim că un diabetic este un potenţial (sau actual) cardiac, .

La vârstnici, controlul cardiologic este şi mai necesar deoarece survin anumite modificări legate de trecerea anilor. Cunoaştem cântecul „Inimă, de ce nu vrei să-mbătrâneşti”, dar tare bine-ar fi să fie chiar aşa. Verificarea clinică, alături de electrocardiogramă dar şi, adesea, de acocardiografie, devin necesare la vârstnici. Se poate decela, de pildă, o fibrilaţie atrială (10% din persoanele vârstnice), care, nesancţionată, poate genera un accident vascular cerebral invalidant.

Este mult mai uşor să previi decât să tratezi o boală deja avansată.  Depistată la timp, o cardiopatie se poate trata cu mijloace simple, dar o boală cardiacă avansată este costisitoare. Un bun cardiolog este şi un bun internist, sau trebuie să fie. O serie de boli cardiace sunt provocate de suferinţe ale altor organe (rinichi, plămân glande cu secreţie internă). Există de asemeni boli zise sistemnice, ca lupusul eritematos diseminat, anomalii ale sistemului coagulării, afecţiuni autoimune etc. Nu pregetaţi pentru a vă supune unui control cardiologic amănunţit. Aşa cum, din când în când, faceţi revizia automobilului dumneavoastră. Nu aşteptaţi accidentul!

Conf. Dr. Corneliu Zeana

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Noutati
Newsletter
Abonare