Get Adobe Flash player

- Deteriorarea memoriei este necesară pentru a pune diagnosticul de dementă dar trebuie să fie suficient de severă pentru a cauza o deteriorare în funcţionarea socio-profesională (afectează capacitatea de a munci, de a prepara mâncarea, de a face cumpărături, de a ajunge acasă fără să se rătăcească, de a face corect plăţile, etc…)
- Pe lângă tulburările de memorie, pacienţii cu Dementa Alzheimer pot prezenta frecvent: insomnie sau schimbarea ritmului somn-veghe, depresie, anxietate, idei delirante de persecuţie şi prejudiciu, halucinaţii, agitaţie, dezinhibiţie sexuală, apatie.
- Dementa Alzheimer este o boală cronică, ce progresează lent
- Dementa Alzheimer afectează mai întâi memoria recentă, urmată, în timp, şi de afectarea memoriei îndepărtate
- Rudele biologice de gradul I ale pacienţilor cu Dementa Alzheimer cu debut precoce (înaintea vârstei de 65 ani) este foarte probabil că vor prezenta tulburarea
- Sunt situaţii în care simptomatologia este clinic evidentă pentru Boala Alzheimer dar CT cerebral nu este modificat
- Aproximativ 40% din pacienţii cu Boala Parkinson pot dezvolta dementa
- Medicaţia specifică procognitivă (antidementiala) ameliorează şi întârzie progresia deteriorării cognitive
- Riscul suicidar este strâns legat de tulburările psihiatrice: tullburari depresive, tulburări anxioase, abuz sau dependenta de alcool sau droguri, tulburări psihotice mai ales însoţite de halucinaţii auditive imperative, tulburări de personalitate borderline sau antisocială.
- Depresia reprezintă 45-65% dintre cauzele suicidului
- Riscul de suicid la pacienţii depresivi, este mai mare în perioadă iniţială a depresiei sau la sfârşitul episodului (“coada depresiei”)
- Riscul de suicid este mai mare în primele 2 săptămâni după începerea tratamentului antidepresiv, pentru că răspunsul antidepresiv începe să apară de-abia după 2 sapt. de tratament
- Dacă tratamentul antidepresiv este întrerupt până într-un an de la remisiune, există un risc de 50% că pacientul să aibă un alt episod depresiv major. Dacă tratamentul este continuat mai mult de un an de la remisiunea simptomelor, riscul este de 10-15% de recurenta. De aceea se recomandă continuarea tratamentului antidepresiv încă 6-12 luni, după remisiune.
- Antidepresivele nu dau dependentă
- Unele antidepresive pot determina disfuncţii sexuale. În acest caz, se pot administra anumite substanţe pentru a contracara aceste efecte secundare, sau se poate schimba antidepresivul cu un altul lipsit de acest tip de efecte adverse.
- Întreruperea tratamentului antidepresiv se face progresiv. O discontinuare bruscă sau prea rapidă a medicaţiei favorizează apariţia unui sindrom de discontinuare (insomnie, oboseala, disconfort abdominal, simptome asemănătoare gripei, “stare de rău”)
- Mulţi pacienţi cu tulburări depresive acuza tulburări de memorie, acestea fiind secundare dificultăţii în concentrarea atenţiei. La pacienţii în vârstă, depresia poate fi eronat diagnosticată ca dementa. Când episodul depresiv este tratat cu succes, problemele de memorie dispar complet
- Cea mai severă consecinţă a episodului depresiv major este tentativa de suicid sau suicidul complet
- Episoadele depresive survin de 2 ori mai frecvent la femei decât la bărbaţi
- În atacul de panică apare brusc o frică intensă asociată cu senzaţia de moarte iminentă, însoţită de unele simptome precum palpitaţii, senzaţie de sufocare, de strangulare, tremor, valuri de căldura sau frisoane, ameţeală, disconfort în zona inimii
- Mulţi pacienţi cu tulburare de panică au convingerea că simptomele atacului de panică sunt consecinţa unor boli nediagnosticate care le pune viaţa în pericol.
- Alcoolul este cauza a peste 50% dintre accidentele rutiere mortale
- Peste 90% dintre pacienţii dependenţi de alcool care se prezintă la tratament psihiatric, au complicaţii somatice: cardiace, ciroza hepatică, ulcer, gastrita, neuropatii periferice.
- Mulţi indivizi nu realizează că au o problemă legată de alcool (mai ales cei care consumă cantităţi moderate dar pe perioade lungi) până la apariţia complicaţiilor somatice sau a celor sociale (absenţe de la şcoală, muncă, conflicte interpersonale, pierderea locului de muncă, etc)
- Indivizii cu dependenţa de alcool pierd controlul asupra consumului, simt nevoia de a bea încă de la primele ore ale dimineţii, au o “stare de rău” în cazul întreruperii consumului, stare de rău care este ameliorata de reluarea consumului (sevraj)
- Din cauza simptomelor cauzate de abstinenţa de alcool, pacienţii cu dependenţa pot continua consumul în ciuda consecinţelor adverse, pentru a evita simptomele de sevraj
- Întotdeauna înainte de tratarea medicamentoasă a insomniei, trebuie avută în vedere igiena somnului care constă în respectarea unui program regulat de somn, exerciţii fizice regulate, renunţarea la cafea, alcool şi alte substanţe excitante, evitarea unor cine copioase, evitarea somnului pe timpul zilei
- Schizofrenia debutează, de obicei, în ultima parte a adolescenţei şi mijlocul anilor 30
- Rudele biologice de gradul I ale indivizilor cu schizofrenie au un risc de a dezvolta aceasta afecţiune de 10 ori mai mare decât populaţia generală
- Dacă ambii părinţi suferă de schizofrenie, riscul copiilor de a face boala este de aprox. 50%
- Una dintre cele mai grave urgente psihiatrice este episodul psihotic acut (prezenţa de halucinaţii, idei delirante, gândire sau comportament dezorganizat)
- Utilizarea combinată a medicaţiei (prescrisă de dr. psihiatru) şi a psihoterapiei (realizată de psiholog) are o eficacitate mai mare în tratarea afecţiunilor psihice, decât utilizarea doar a uneia dintre aceste metode.
dr. Alina HARMANEAN
medic specialist Psihiatrie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Noutati
Newsletter
Abonare