Get Adobe Flash player

Antibioticele sunt compuși care fie ucid bacteriile direct (bactericide) sau stânjenesc capacitatea lor de a se dezvolta și de a reproduce (bacteriostatice). Atunci când se lupta cu o infecţie bacteriană, sistemul imunitar poate fi copleșit de “bug-uri” invadatoare. Antibioticele sunt aruncate în luptă pentru a construi o apărare împotriva invadatorilor până când sistemul imunitar se poate recupera și poate contracara singur bacteriile rămase.

Sunt antibioticele suficiente pentru a opri dezvoltarea bacteriilor?
Antibioticele opresc sau interferează cu un număr de procese celulare de zi cu zi, care se bazează pe procesele de creștere și supraviețuire, cum ar fi:
- Paralizarea celulelor din peretele celular bacterian, care protejează celula de mediul extern
- Interfera cu sinteza proteinelor de legare prin aderarea la mecanismul care sintetizează proteine şi aminoacizi
- Distrug procesele metabolice cum ar fi sinteza de acid folic, vitamina B, de care bacteriile au nevoie pentru a prospera
- Blochează sinteza de ADN și ARN
Antibioticele nu mai funcţionează corespunzător deoarece bacteriile pot veni cu diferite moduri de combatere a acestor acțiuni, cum ar fi:
1. Împiedicarea antibioticului să ajungă la ţintă.
Când îţi doreşti să eviţi o persoană, te poţi regăsi făcând gesturi cum ar fi să te ascunzi sau nu mai răspunzi la apelurile telefonice. Bacteriile folosesc strategii similare pentru a păstra antibioticele la distanţă. O modalitate eficientă de a împiedica un medicament în a ajunge la obiectivul său este de a preveni preluarea acestuia.
Bacteriile fac acest lucru prin modificarea permeabilității membranelor sau prin reducerea numărului de canale de difuziune disponibile pentru medicamente. O altă strategie este de a crea echivalentul molecular al unui MC dintr-un club (master of ceremony) pentru a escorta antibioticele afară pe ușă, dacă acesta încearcă să pătrundă în interior. Unele bacterii folosesc energie ATP la pompele de alimentare care elimină antibioticele din celulă.
2. Modificarea activității țintă
Multe antibiotice acţionează prin aderarea lor la țintă și prevenirea interacţiuni cu alte molecule din interiorul celulei. Astfel unele bacterii răspund prin schimbarea structurii țintă (sau chiar prin înlocuirea cu o altă moleculă), astfel încât antibioticul nu o mai poate recunoaște pentru a leagă de aceasta.
3. Distrugerea antibioticului
Această tactică semnifică o interferare extremă cu antibioticul. Decât să îndepărteze antibioticul sau să înființeze o blocadă moleculară, unele bacterii supraviețuiesc prin neutralizarea directă a inamicului. De exemplu, unele tipuri de bacterii produc enzime numite beta-lactamaze care “mesteca” penicilina.
Cum îşi crează bacteriile aceste obiceiuri de combatere a medicamentelor? În unele cazuri, ele nu o fac, ci pur și simplu fac uz de capacitățile intrinseci. Cu toate acestea, există multe bacterii care nu au pornit ca fiind rezistente la un anumit antibiotic. Acestea pot dobândi rezistență prin obţinerea unei copii a unei gene, ce codifică o proteină modificată sau o enzimă cum ar fi beta- lactamază de la alte bacterii (chiar și de cele ale unei specii diferite) Există un număr de modalități prin care se poate obține o genă de rezistență:
a. În timpul transformării – în acest proces, asemănător cu sexul bacterian, microbii se pot uni și îşi pot transfera ADN.
b. Pe o bucată circulară mică, o piesă extracromozomala a ADN-ului, numită plasmidă (o plasmidă poate codifica rezistenta la mai multe antibiotice diferite)
c. Printr- un transpozon – transpozoni sunt ” gene săritoare “, bucăți mici de ADN care pot ţopăi de la o moleculă de ADN la o altă molecula de ADN. După ce se regăsesc integraţi într-un cromozom sau o plasmidă capăta stabilitate.
d. Prin baleiaj (eliminându-se resturi de ADN de la bacterii degradate, moarte).
Din păcate, în cazul în care o bacterie înglobează o genă rezistenţa în ADN sau cromozomal, sau preia una dntr-o plasmidă ce pluteşte liber, toţi descendenții acestuia vor moșteni gena ce îi conferă rezistență.
De ce genele de rezistență persistă și se răspândesc în întreaga populaţie de bacterii?
Este practic conceptul lui Darwin de supraviețuire a celui mai adaptat, redus la un nivel microscopic – bacteriile cu aceste gene supraviețuiesc şi îşi autocrează variante susceptibile. Și propria noastră modalitate judicioasă de folosire a antibioticelor selectează efectiv aceste tipuri de rezistente!

Cum contribuim noi la această problemă?
Prin ignorarea etichetelelor viu colorate de pe recipientul de pastile și avertizările medicului de a lua toate medicamentele prescrise, chiar dacă începem să ne simţim mai bine. Dacă încetam să luăm medicamentul prea devreme, sistemul imunitar nu va mai fi capabil să ucidă bacteriile “încăpăţânate” și orice bacterii rezistente rămase neatinse va fi capabile să prolifereze şi să se răspândească la alte persoane.
Insistând pe obţinerea de antibiotice de la medic pentru a trata o răceală sau gripă. Antibioticele sunt complet ineficiente împotriva virușilor, astfel încât nu facem decât să înghiţim o pilulă de prisos. Mai mult decât atât, antibioticele nu pot face discriminarea între bacterii pozitive și bacteriile care cauzează boala. Noi coexistăm cu o mare varietate de bacterii pașnice în fiecare zi. De exemplu, intestinele noastre sunt căptușite cu bacteriile care descompun alimentele pe care nu le poate digera. Ori de câte ori luăm antibiotice, omorâm şi bacterile pozitive. Folosirea antibioticelor fără discriminare poate duce la o situaţie de distrugere a mecanismelor de apărare, deschizând astfel ușa pentru tulpini mai sinistre.
Stocurile de medicamente şi tentativele de automedicare – nu orice antibiotic este eficient pentru orice infecţie. Medicul nostru poate să ne prescrie un medicament specific pentru noi, bazat pe patologia proprie, ţinând cont de posologie şi de durata tratamentului. Antibioticul anteprescris poate să nu funcţioneze împotriva patologiei prezente, aşa că este de preferat să cerem sfatul medical, în loc să ne tratăm singuri.

dr. Ramona ARON
Medic specialist Medicină internă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Noutati
Newsletter
Abonare